Consideratii privind dezvoltarea complementara a economiilor din Romania si Republica Moldova

 

Romania.Informatii geografice.Date statistice in perspectiva economica[1]

Informatii geografice.

 

ü      Localizare  sud-estul Europei ;situare aproximativa in jurul paralelei de 46° latitudine nordica si meridianului de 25° longitudine estica;

ü      Suprafata totala de 237 500 Km2,din care  230 340 Km2 suprafata teren si 7 160 Km2 suprafata ape teritoriale,mare teritoriala;

ü      Granite : 2 508 Km ; Bulgaria 608 km, Ungaria 443 km, Republica Moldova 450 km, Serbia si Muntenegru 476 km , Ucraina (nord) 362 km, Ucraina (est) 169 km;

ü      Linia de coasta:225 Km;  repartitia  apelor  maritime  nationale : zona  contigua  24 Mm ,zona economica exclusiva  200 Mm, mare teritoriala 12 Mm;

ü      Climat temperat-continental;

ü      Repartitia terenurilor : teren arabil 41%,recolte permanente 3%,pasuni  21%,teren impadurit 29%,alte terenuri 6%;

 

Date statistice in perspectiva economica[2]

ü      Total populatie: 22 334 312 locuitori (estimat iulie 1999);

ü      Repartitia   pe  structuri  de  varsta :  0-14 ani  –19%  ; 15-64  ani  -68% ;  peste 65 ani –13%;

ü      Indicatorul rata de crestere a populatiei: -0.23%(estimat 1999);

ü      Repartitia pe sexe: la nastere 1.05 m/f, sub 15 ani 1.04 m/f, 15-64 ani 0.99 m/f, peste 65 ani  0.71 m/f, total populatie  0.96 m/f;

ü      Repartitia etnica : romana 89.1%,ungara 8.9% ,germana 0.4%, ucraineana,rusa,turca,sarba si altele  1.6 %;

ü      Religii si culte: ortodox 70%,romano-catolic 6%,protestant 6%,altele 18%;

ü      Grad de alfabetizare : 97% din totalul populatiei, barbati 97%, femei 95 % (estimat 1999) ;

ü      Forma de guvernamant: republica;

ü      Unitati administrative:40 judete si 1 municipiu (Alba, Arad, Arges, Bacau, Bihor, Bistrita-Nasaud, Botosani, Braila, Brasov, Bucuresti, Buzau, Calarasi, Caras-Severin, Cluj, Constanta, Covasna, Dimbovita, Dolj, Galati, Gorj, Giurgiu, Harghita, Hunedoara, Ialomita, Iasi, Maramures, Mehedinti, Mures, Neamt, Olt, Prahova, Salaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timis, Tulcea, Vaslui, Vilcea, Vrancea  .

 

Economie.Indicatori.Evolutie[3]

 

Odata cu colapsul fostului sistem sovietic (1989-1991),Romania a ramas cu o structura industriala invechita ,model industrial total nepotrivit pentru nevoile sale.Programele de reforma constau in inlaturarea marilor sectoare energofage industriale, odata cu reforma sistemului financiar si a agriculturii.

 

PIB(rata reala de crestere): -7.3% (estimat 1998)

 

PIB/locuitor : $4 050 (1998 estimat)

 

PIB[4] (structura): agricultura: 19%
                           industrie: 41%
                           servicii: 40% (1997)

 

Cheltuieli militare: 2.5% PIB(1996)

 

Forta de munca: 10 100 000 (estimat 1996)

 

Ramuri industriale:metalurgica,chimica,extractiva ,constructoare de  masini,alimentara

 

Rata de crestere productie industriala: -17 %(1998)

 

Electricitatea –pondere dupa sursa :

1.      combustibil fosil  72.11%

2.      hidrocentrale   26.35%

3.      nucleara   1.54% (1996)

 

 

 

Productie agricola: grau,porumb, seminte de floarea-soarelui,cartofi,struguri,carne de vita

 

Parteneri de export: Italia 20%, Germania 17%, Franta 6%, Turcia 4% (1997)

 

 

Parteneri de import: Germania 16%, Italia 16%, Rusia 12%, Franta 6% (1997)


 

 

Anul fiscal:anul  calendaristic

 

 

Transporturi[5] 

1.      cai ferate:
total: 11 376 km
ecartament largit: 60 km 1.52-m ecartament
ecartament standard: 10 889 km 1.435-m ecartament (3  723  km electrificat;       3 060 km in dublu sens)
ecartament ingustat: 427 km 0.76-m ecartament (1994)

 

2.      cai rutiere :
total: 153 358 km
modernizate: 78 213 km ( 113 km de autostrada)
nemodernizate: 75 145 km (1996 estimat)

 

3.      infrastructura  : conducte petroliere  simple  (2 800 km), pentru    produse  petroliere  1429 km,gaze naturale 6 400 km (1992).

 

4.      porturi fluviale/maritime: Braila, Constanta, Galati, Mangalia, Sulina, Tulcea

 

5.      aeroporturi :27(1998 estimat)

 

 

 

Republica Moldova.Informatii geografice.Date statistice in perspectiva economica[6]

 

Informatii geografice

 

ü      Situare: Europa de Est,coordonate geografice aproximative  47° latitudine nordica si  29° longitudine estica;

ü      Suprafata totala de 33 843 Km2 , din care 33 371 Km2 suprafata teren si 472 Km2  suprafata ape interioare;

ü      Granite : total 1 389 km (Romania 450 km, Ucraina  939 km) ,fara iesire la mare;

ü      Climat : temperat-continental;

ü      Repartitia terenului: arabil 53%,recolte permanente 14%,pasuni 13%,impadurit 13%,alte terenuri 7% (estimat 1993);

 

Date statistice in perspectiva economica[7]

ü      Total populatie: 4 460 838 (Iulie 1999 estimat);

ü      Repartitia  pe  structuri de varsta :0-14 ani  24%, 15-64 ani  66 % ,  peste  65 ani 10%;

ü      Indicatorul rata de crestere a populatiei : 0.1% (1999 estimat);

ü      Repartitia  pe sexe : la nastere 1.05 m/f , sub 15 ani 1.04 m/f, intre 15-64 ani 0.92 m/f , peste 65 ani 0.59 m/f.Total ppopulatie : 0.91 m/f;

ü      Repartitia  etnica : moldoveneasca/romana 64.5%, ucrainiana 13.8%, rusa 13%, gagauza 3.5%, evreiasca 1.5%, bulgara 2%, altele 1.7% (1989 );

ü       Religii si culte :  ortodoxa 98.5%, baptista ( 1 000 membri) si altele  1.5% (1991);

ü      Grad de alfabetizare: total populatie  96% , barbati 99%, femei 94% (estimat 1989);

ü      Forma de guvernamant: republica;

ü      Unitati administrative : 40 de raioane si 4 structuri de municipalitate*(Anenii Noi, Balti*, Basarabeasca, Bender*, Briceni, Cahul, Cainari, Calarasi, Camenca, Cantemir, Causeni, Ceadir-Lunga, Chisinau*, Cimislia, Comrat, Criuleni, Donduseni, Drochia, Dubasari, Edinet, Falesti, Floresti, Glodeni, Grigoriopol, Hincesti, Ialoveni, Leova, Nisporeni, Ocnita, Orhei, Rezina, Ribnita, Riscani, Singerei, Slobozia, Soldanesti, Soroca, Stefan-Voda, Straseni, Taraclia, Telenesti, Tiraspol*, Ungheni, Vulcanesti);in concordanta cu principiile noi de reforma administrative  9 judete, 1 municipalitate* si 2 unitati teritoriale** (Balti, Cahul, Chisinau, Chisinau*, districtul Dubasari (Transnistria)**, Edinets, Gagauzia**, Lapusna, Orhei, Soroca, Tighina, Ungheni).

 

 

Economie .Indicatori.Evolutie[8]

 

Republica Moldova prezinta conditii de climat deosebit de favorabile agriculturii (cultivarii plantelor in special),dar resimte lipsa resurselor minerale ale subsolului.

In consecinta,indicatorii economici depind in mare masura de ramurile agricole,necesitatea importurilor de  combustibili fosili (carbuni, petrol, gaze naturale) in mare parte din Rusia ,alaturi de potentialul energetic  propriu scazut reprezinta cauzele declinului productiei industriale odata cu separarea de fosta Uniune Sovietica (1991).

 

PIB(rata reala de crestere): -8.6% (1998 estimat)

 

 

PIB[9]/locuitor: $2 200 ( 1998 )

 

 

PIB(structura): agricultura: 30%
                         industrie: 29%
                         servicii: 41% (1997)

 

 

Cheltuieli militare : 1% PIB (1999)

 

 

Forta de munca : 1 700 000  (1998)

 

 

Ramuri industriale : alimentara, constructoare de masini , pielariei, textila

 

 

Rata de crestere productie industriala : -5% (1998)

 

 

Electricitatea –pondere dupa sursa:

1.      combustibili fosili    96.1%

2.      hidrocentrale   3.9%

3.      nucleara si alte surse   0%

 

 

 

Productie agricola:legume , fructe, vinuri , seminte de floarea-soarelui , tutun

 

 

Parteneri de export: Rusia 58%, Kazahstan, Ucraina, Belarus, Romania, Statele Unite, Germania, Italia (1997)

 

 

Parteneri de import: Rusia 26%, Ucraina 20%, Belarus, Romania, Germania, Italia (1997)

 

 

Anul fiscal:anul  calendaristic

 

 

Transporturi[10]:

 

1.      cai ferate :

       total: 1 328 km
       ecartament largit :1 328 km -1.52 m ecartament (1992) 

 

 

2.       cai rutiere:

 total: 12 300 km
 modernizate: 10 738 km
 nemodernizate: 1 562 km (1996 estimat)

 

 

3.       infrastructura:conducte pentru transportul gazelor naturale 310 km (1992)

 

 

4.      aeroporturi: 26 ( 1994)

 

 

Consideratii

 

 Realizarea reformei si dezvoltarea  atat a Romaniei , cat si a Republicii Moldova[11] pe principiile economiei de piata impun, printre altele, o larga deschidere in economia mondiala.De altfel ,o importanta deosebita in urmarirea drumului spre aceste obiective prezinta elementele punctuale  ale acestui tip de actiune : reforma sistemelor economice  , legislative , tehnologice si ,nu in ultimul rand , a celor culturale.

Masurile de reformă  trebuie de aceea să pastreze ca obiectiv două lucruri: să fie adaptate spre a împlini scopul propus şi anume de stabilire a unei conduceri bazate pe lege, a unei economii de piaţă, participarea în procesul de integrare europeană şi de asemenea să contribuie la efectiva realizare a acestor obiective.

 

 

Notiunea de capitalism ca vector al economiei concurentiale[12]

 

Capitalismul reprezinta tipul de gandire  fundamental individualist ; in esenta el fixeaza individul in centrul efortului capitalist.Ideea , in forma sa primitiva – mercantilism, imbratiseaza conceptul individualitatii : partile sunt diferite , iar societatea este compusa din parti cu propriile lor interese , ele fiind libere in urmarirea cailor de realizare a lor ( termenul  capitalist de  “ libertate economica” )[13].

Intr-un sens democratic , urmarindu-si interesele lor , indivizii le vor garanta si pe cele ale societatii ca intreg.

 

 

Privind prin lentile

 

 

Modelele teoretice sunt întotdeauna susceptibile de reusita. Partea proasta este ca de cele mai multe ori ele nu pot sa miste realitatea în mod mecanic. Restrictiile în limita carora teoria este perfecta se transforma, pentru realitate, în factori esentiali prin care modelul nu îsi atinge decât întâmplator finalitatea. Astfel , deschiderea spre exterior a unei economii  ar putea sa se faca, precum prevad majoritatea programelor guvernamentale, înainte de toate prin asigurarea reducerii intensitatii consumului de factori de productie pe unitatea de produs si, în oarecare masura,  pe termen scurt , prin politica cursului de schimb.

Ce se întâmpla în practica este însa cu totul altceva. Reducerea consumurilor specifice si livrarea unor marfuri superior elaborate  se constituie intr-o masura naturala. Cum însa tot ceea ce este natural se caracterizeaza prin inertialitate ridicata, efectele scontate se repereaza doar pe termene medii si lungi.

Comprimand aceste perioade  exista posibilitatea imbratisarii politicii de schimb.Insa si efectele politicii privind cursul sunt dintre cele mai diverse. Primul si cel mai periculos este îngustarea pietei interne. Foamea de lei se transforma în blocaj al circuitului economic. Se vând tot mai putine produse, se recupereaza insuficiente fonduri pentru reluarea ciclului productiv si comercial, sunt afectate capitalurile circulante, se reduc schemele de personal, se îngusteaza baza fiscalitatii, se instaleaza criza salariala în sectorul bugetar, colapsul social planeaza sumbru si distrugator asupra suprastructurii politice, democratia devine inutila în saracie, tranzitia de la comunism îsi pierde sensul. Pe un plan mai larg, economia devine o piata de consum repede ocupata din afara, tara ca atare pierzându-si puterea de a fi suverana.

 

 

Integrarea europeana.Perspective.Scopuri

 

 

Toate statele membre - fie ca sunt în interiorul sau în afara UEM - ar trebui, în opinia specialistilor, sa-si elaboreze si sa aplice politica economica în asa fel încât sa poata contribui la atingerea obiectivelor Comunitatii, stabilite în Articolul 2 al Tratatului, articol ce angajeaza toate partile semnatare sa aiba în vedere cresterea economica neinflationista si sustinuta, urmarind un înalt grad de convergenta a performantei economice. Mai concret, orice tara care doreste sa adere la UE va trebui sa respecte anumite obligatii în domeniul politicii economice si monetare, una din cerinte fiind ca orice stat aspirant sa fi abolit toate restrictiile impuse circulatiei libere a capitalului între el si membrii UE. In acelasi timp, pietele financiare si de capital din tara aspiranta trebuie liberalizate în aceeasi masura ca cele din toate celelalte state membre.

           Astfel, Romania[14] si Republica Moldova[15]  vor trebui de asemenea sa înceapa procesul prin care bancile centrale sa devina independente de controlul politic si sa puna capat discriminarii pe pietele financiare în favoarea sectorului public, aceasta însemnând ca facilitatile de credit si de depasire a contului bancar oferite guvernelor de catre bancile centrale vor trebui sa înceteze, nepermitându-se nici unei institutii din sectorul public sa oblige o banca sa-i preia datoria. In ce priveste domeniul institutional, odata ce faza a treia a început si se deruleaza, orice tari aspirante, care devin în cele din urma membre, vor fi îndreptatite sa trimita reprezentanti ai politicii economice oficiale în organismul care va succeda Comitetului Monetar Consultativ al UE. Acesta va examina situatia monetara si financiara a statelor membre si sistemul de plati al UE, dând, de asemenea, sfaturi Consiliului de Ministri ai Economiei si Finantelor (EcoFin).

In cadrul acestor discutii se va cere mult tarilor neparticipante, cum ar fi limitarea preturilor la bunurile de larg consum, tinerea în frâu a deficitelor bigetare, reducerea datoriei pe care sectoarele lor publice au acumulat-o de-a lungul anilor si, nu în ultimul rând, sa-si fortifice moneda, procese cunoscute sub numele de "convergenta", acestea nefiind însa criterii de aderare. In baza planurilor sale de consolidare a procesului de convergenta, Comisia a facut o serie de sugestii care sa extinda si sa întareasca aceste programe. Astfel, se prevede ca atunci când începe faza a treia, aceste planuri sa fie rebotezate "programe de stabilitate" pentru tarile care participa la politica monetara unica. In acest context, comisia va efectua o supraveghere vigilenta si a sugerat ca vor fi necesare legi suplimentare, daca va solicita monitorizari si vor fi aplicate recomandari din partea EcoFin.

Autorii unei asemenea strategii si-au dat seama din timp ca pâna si cel mai virtuos creator de politica economica poate fi deviat de la linia sa de socuri economice asupra carora nu are nici un control. Drept urmare, ei au lasat deschisa posiblitatea ajutorarii unui stat membru din afara UEM, în cazul în care acesta este afectat de o criza.

 

 

 

Interesul capitalului national si interesul capitalului strain

 

 

 

O serie de motive impune adaugarea pe arterele economice  in aceeasi masura cu capitalul national si a celui strain. Infaptuirea reformelor economice , privatizarea si dezvoltarea sectorului privat, edificarea economiei de piata pot sa se realizeze într-un ritm mai accelerat daca la procesele mentionate va participa, într-o masura mai însemnata, si capitalul strain[16]. Dar, patrunzând într-un perimetru national, capitalul strain intra în multiple raporturi nu numai cu capitalul autohton, ci si cu interesele nationale.

 

Atunci când îmbraca forma capitalului productiv, a investitiilor directe, a maririi capitalului investit în economiile celor doua state, el contribuie la crearea de noi locuri de munca, la cresterea gradului de ocupare a mâinii de lucru, si, deci, la ridicarea gradului de folosire a capitalului uman, la sporirea veniturilor salariale si, deci, la marirea cererii de marfuri si servicii.[17] Capitalul  strain productiv poate aduce cu sine echipamente de productie cu randamente ridicate, experienta avansata în materie de organizare, management, marketing si un înalt nivel de conducere economica.

 

Exista riscul capitalului strain de a contine posibilitatea subordonarii celui national, deocamdata insuficient de competitiv în lupta de concurenta si instaurarea, într-o forma sau alta, a dominatiei  favorizând statornicirea unei forme de colonialism în locul cooperarii reciproc avantajoase .

 

Scopul nemijlocit urmarit  este si ramâne autovalorificarea sa cât mai ridicata, maximizarea câstigului. Sansele de maximizare a câstigurilor si riscurilor pierderilor constituie factorul hotarâtor al orientarii si miscarii acestui capital. Cu cât sansele anticipate de câstig sunt mai mari si cu cât riscurile esecului sunt mai mici, cu atât forta de atractie este mai mare. Si invers, cu cât sansele de câstig sunt mai mici si riscurile esecului sunt mai mari, cu atât forta de atractie este mai mica.

 

 

Politici regionale

 

 

Procesul de dezvoltare are ca puncte de plecare actiuni concrete de
reprofilare, dezafectare sau creare de noi agenti economici într-o anumita zona.
In acel moment, un întreg mecanism al schimbarii se declanseaza; dimensiunile
acestuia merg de la economic modificarea indicatorilor agentilor economici la
social calitatea vietii locuitorilor zonei fiind vizata în modul cel mai direct
si de la economico-social la spatial efectele propagându-se, ca o unda, pe
întreg teritoriul în care se realizau activitatile de productie conexe, în care
exista infrastructura specifica si în care traieste populatia dependenta
profesional si material de respectivii agenti economici.

 

Aceasta proiectare în spatiu a restructurarii economice conduce la aparitia unui
fenomen, manifestat si în alte tari care s-au confruntat cu probleme de
restructurare, si anume conturarea unor zone de declin economic (si apoi social),
în care se manifesta o contradictie severa între doi factori importanti ai
cresterii: forta de munca si capitalul. Consecinta imediata este cresterea
somajului si scaderea nivelului de trai în zona. Astfel de zone sunt generatoare de subdezvoltare si devin potentiale surse de  conflicte sociale.

 

Acest tip de "zone-problema" sunt însa numai cele mai recente manifestari
spatiale ale unor perturbari posibile ale echilibrului teritorial în Romania si Republica Moldova. Ele se adauga altui tip de zone existente deja, ale caror
caracteristici, exprimate în indicatori ce privesc cantitatea si calitatea fortei
de munca, veniturile populatiei, infrastructura tehnica si sociala se situeaza
sub media nationala.[18] Aceste zone sunt numite, în limbajul de specialitate, zone
defavorizate. Cauzele ramânerii în urma a dezvoltarii acestor zone sunt fie
cvasi-permanente (factorul geografic  în cazul zonelor montane, al Deltei
Dunarii), fie conjuncturale (factori economici, generând zone cu activitati
neatractive unele zone rurale din zona de câmpie, unele zone monofunctionale,
sau factori politici, rezultând zone cu dezvoltare inadecvata în raport cu
resursele umane si materiale sau zone periferice, sufocate de vecinatatea
frontierelor închise ale tarii).

 

In  Europa contemporana, conceptul de baza pe care se construieste teoria
dezvoltarii teritoriale este coeziunea economica si sociala a dezvoltarii. Acesta
se traduce, în continutul strategiilor de amenajare a teritoriului, într-un
principiu fundamental, si anume dezvoltarea economica si sociala trebuie sa se
bazeze pe o structura spatiala echilibrata. Aceasta este conditia unei dezvoltari
dezirabile, în care sa se asigure echilibrul între eficienta economica si
justitia sociala. Din aceasta perspectiva, se considera ca dezvoltarea inegala a teritoriilor
reflecta slabiciuni economice ale ansamblului si sunt de neacceptat deoarece, la
rândul lor, devin sursa de instabilitate economica si politica, transformându-se
în piedici de dezvoltare a întregului ansamblu national si, implicit, international.[19]


         Sarcina lichidarii sau atenuarii unor astfel de dezechilibre este încredintata
politicii regionale, care este expresia interventiei statului pentru restabilirea
echilibrelor teritoriale, în general, si în sprijinul zonelor care necesita ajutor pentru rezolvarea problemelor lor, în particular.

Politica regionala este, la origini, un mecanism financiar care realizeaza în
practica principiul solidaritatii interregionale si al coeziunii economico-sociale; ea are o finalitate redistributiva, urmarind o reorientare a fluxurilor de venituri din anumite teritorii catre altele. In esenta, politica regionala este cea care face sa se întâlneasca, în acelasi timp si spatiu, toti cei trei factori ai dezvoltarii  resursele teritoriului, resursele umane si capitalul  care nu se regasesc totdeauna împreuna pe acelasi teritoriu.

 

Identificarea zonelor.Instrumente

 

 

Limitele acestor zone defavorizate, devenite "zone asistate" sau "zone de interventie" în momentul aplicarii programelor de dezvoltare, nu coincid cu necesitate cu cele administrativ-teritoriale, ci corespund suprafetei pe care se manifesta, în mod relativ omogen, anumite fenomene.[20]

 

Drept mijloace de tratare se pot deosebi : planuri si programe integrate de actiuni lca strategii globale de dezvoltare  care orienteaza organele locale si agentii economici în directiile ce asigura înfaptuirea obiectivelor specifice dezvoltarii regionale; pârghii economice, financiare, fiscale, bancare necesare stimularii activitatii în zonele fragile,defavorizate; stimularii actiunilor pentru salvarea unor zone si a limitarii dezvoltarii activitatilor în zonele aflate în pericol de degradare.

 

 

Regiunile si dezvoltarea regionala in aderarea la viitoarele structuri europene

 

 

Regiunea cuprinde o parte dintr-un teritoriu (stat, continent, zona geografica
etc.) caracterizata prin anumite particularitati si colectivitatea care traieste
în acest teritoriu. Exista trei categorii de regiuni:

 

- regiunile din interiorul statelor;

         - regiunile care cuprind mai multe state dintr-o anumita zona geografica[21] ;


         - regiunile transfrontaliere, care grupeaza zone geografice de o parte si de alta
           a frontierelor de state, legate prin traditie, limba, religie, cultura. [22]

 

 

Potrivit principiului autonomiei regionale, regiunile, prin autoritatile
administratiei publice organizate la nivelul acestora, au dreptul si capacitatea
efectiva de a rezolva si a gestiona, în nume propriu si sub responsabilitatea
lor, o parte importanta a treburilor publice, în interesul colectivitatilor
regionale pe care le reprezinta.

 

Competentele autoritatilor publice regionale, în majoritatea statelor europene,
se refera la: - adoptarea bugetului propriu al regiunii; - organizarea si conducerea serviciilor publice de interes regional; - adoptarea unor programe si prognoze dedezvoltare economico-sociala a regiunii; - administrarea patrimoniului regiunii; - stabilirea impozitelor si taxelor regionale; protectia mediului, a solului, a faunei si florei, a parcurilor si rezervatiilor naturale de pe teritoriul regiunii; - administrarea retelei rutiere si a transporturilor de interes regional; - competente care le sunt delegate în mod
expres de catre stat.

 

 

Exemple

 

   Franta : Exista 18 regiuni continentale, plus teritoriile de peste
mari, care reprezinta fiecare o regiune.

 

  Marea Britanie : unitate administrativ-teritoriala –comitatul

 

  Italia :  Exista 20 de regiuni, ca fiind cele mai mari subdiviziuni ale statului. Fiecare regiune cuprinde la rândul sau 2-3 provincii, în total existând 50 de provincii. Regiunile se bucura de autonomie administrativa, precum si de dreptul de a emite acte normative în anumite domenii.

 

  Germania : stat federal alcatuit din 19 landuri. Fiecare land are propria constitutie si propria legislatie; în acelasi timp, landurile au obligatia de a respecta constitutia si legile federale.

 

  Spania  : Exista  15 regiuni continentale si doua regiuni insulare, plus teritoriile independente-posesiunile spaniole din Africa de Nord. Fiecare din cele 17 regiuni cuprinde între una pâna la opt provincii.

 

 

Sistemul de indicatori utilizati pentru aprecierea dezvoltarii regionale[23]

 

In elaborarea si implementarea efectiva a unei politici de dezvoltare regionala este necesara producerea sistematica de date semnificative.Aceasta cu scopurile :

 

ü      sa permita analiza distributiei spatiale a variabilelor socio-economice selectate, precum si a factorilor cu influenta critica asupra acestor variabile;

ü      sa identifice acele regiuni pe care valorile variabilelor alese le indica drept problematice.

Principalele surse de date pentru Romania:

ü      Registrul populatiei - aflat în responsabilitatea Ministerului de Interne;

ü      Registrul statistic al agentilor economici (REGIS) - care este întretinut de CNS, atât prin surse administrative (registrul fiscal, fisierele bilanturilor contabile si registrul comertului), cât si prin surse statistice; REGIS cuprinde informatii despre agentii economici (inclusiv cifra de afaceri, numarul de salariati, activitatea principala) si este utilizat ca baza de sondaj pentru toate anchetele efectuate în rândul agentilor economici;

ü      Registrul unitatilor administrativ-teritoriale (SIRUTA) - aflat în responsabilitatea CNS si care contine împartirea pe judete, municipii, orase, comune, sate ale teritoriului tarii.

 

Sisteme de indicatori cheie[24]

ü      populatia;

ü      rata mortalitatii infantile;

ü      Produsul Intern Brut;

ü      productia industriala - pe ramuri;

ü      numarul de întreprinderi economice - pe activitati si dupa marime;

ü      nivelul investitiilor straine - pe ramuri;

ü      populatia ocupata - pe ramuri;

ü      structura pe vârste a fortei de munca;

ü      rata somajului - pe grupe de vârsta si în functie de durata;

ü      nivelul consumului casnic de energie electrica;

ü      productia agricola (vegetala si animala);

ü      numarul de abonamente telefonice;

ü      lungimea drumurilor modernizate;

ü      numarul autoturismelor particulare;

ü      ponderea localitatilor cu retele de apa;

ü      gradul de cuprindere în învatamantul secundar;

ü      ponderea deseurilor industriale tratate;

ü      indicatori care exprima nivelul de poluare a apei si a aerului.

 

Republica Moldova.Particularitati.Semnificatia economica a regiunii Transnistria[25]

 

La o suprafata de 4 200 Km2 ,regiunea transnistriana prezinta aproximativ 17% din populatia totala a Republicii Moldova.Situandu-se pe malul stang al raului Nistru , reprezinta o entitate tampon  intre partea de vest (restul republicii) si Ucraina (partea de est si sud ).

De fapt ,ea este centrul geografic  de focalizare a schimbului cu restul statelor ex-URSS (in termeni atat legati de caile de transport terestre ,cat si ai infrastructurii[26] ).

Ca pondere , Transnistria se inregistreaza printr-o mai mare semnificatie a ramurii industriale.Ea foloseste 28% din totalul intreprinderilor si fabricilor , 21% din totalul persoanelor angajate in acest domeniu . Totodata ,de aici iese mai mult de 1/3  din fluxul emergent de productie industriala.

 

 

 

Bibliografie

 

Resurse www:

 

1.      CIA- the World Factbook 1999  (Romania)   http://www.odci.gov/cia/publications/factbook/ro.html

 

2.        CIA-The World Factbook 1999  (Republica Moldova) http://www.odci.gov/cia/publications/factbook/md.html

 

3.        Romania –Referinte   http://students.missouri.edu/~romsa/romania/index.html

 

4.        Camera de comert si industrie a Romaniei    http://www.ccir.ro/

 

5.        Privatization in Romania   http://privatization.nordest.ro/content/related_links.htm

 

6.        Arhiva revistei “Capital”   http://www.capital.ro/

 

7.        Arhiva revistei “Economistul”      http://www.itcnet.ro/econom/arhive/

 

  1. Republica Moldova(Informatii statistice)   http://www.un.md/NEW/PTB/8OIO/22MMM/ANNEX_S1.HTML

 

  1. Stari de fapt, strategii de dezvoltare- Republica Moldova http://www.un.md/NEW/PTB/8OIO/22MMM/TITLE.HTML

 

  1. Clasici:Adam Smith – “The Wealth of Nations”    http://www.wsu.edu:8080/~dee/ENLIGHT/WEALTH1.HTM

 

11.     Capitalism (note)  http://www.wsu.edu:8080/~dee/GLOSSARY/CAPITAL.HTM

 

12.     State Ownership Fund Romania    http://www.sof-romania.com/

 

13.     Arhiva “Monitorul”   http://www.monitorul.ro/

 

14.     General Economics   http://www.studyweb.com/links/51.html

 

15.     Economic E- textbooks   http://www.cpm.ll.ehime-u.ac.jp/AkamacHomePage/Akamac_E-text_Links/Akamac_E-text_Links.html

 

 

 

Carti , reviste :

 

1.      Revista “Tribuna Economica” –colectia 1996-1998

 

2.      Negoescu Gheorghe ( coordonator ) – “Piata de capital” ,Ed. Alter Ego Cristian  Galati ,1998

 

3.      Negoescu Gheorghe –“Riscul restructurarii “ , Ed. Latina ,Galati , 1998

 

4.      Negoescu Gheorghe –“Ipostaze de politica economica “ , Ed. Evrika! ,Braila   1997

 

5.      Negoescu Gheorghe , “Statistica ramurilor (note de curs )” ,Ed.Zigotto ,Galati 1995

 

6.      Anuarul Statistic al Romaniei –editiile 1994-1997

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 



[1]  CIA- the World factbook 1999  -http://www.odci.gov/cia/publications/factbook/ro.html

[2] Romania -http://students.missouri.edu/~romsa/romania/index.html

[3] http://privatization.nordest.ro/content/related_links.htm

[4] Camera de comert si industrie  -http://www.ccir.ro/

[5] Capital – www.capital.ro

[6] CIA-The World Factbook 1999 -http://www.odci.gov/cia/publications/factbook/md.html

[7] Informatii despre Republica Moldova-http://www.un.md/TEXT/ABOUT/ABOUTMD.HTML

[8] Statistice Republica Moldova  -http://www.un.md/NEW/PTB/8OIO/22MMM/ANNEX_S1.HTML

 

[9] http://www.un.md/NEW/PTB/8OIO/22MMM/ANNEX_S2.HTML

[10]  http://www.odci.gov/cia/publications/factbook/md.html

 

[11] Arhiva revistei “Economistul”- http://www.itcnet.ro/econom/arhive/

[12] Adam Smith – “The Wealth of Nations”    http://www.wsu.edu:8080/~dee/ENLIGHT/WEALTH1.HTM

[13] "economic freedom”   http://www.wsu.edu:8080/~dee/GLOSSARY/CAPITAL.HTM

[14]  http://www.sof-romania.com/State Ownership Fund Romania

[15] http://www.un.md/NEW/PTB/8OIO/22MMM/CH2.HTML

[16] Revista “Tribuna Economica” –colectia 1996-1998

[17] Negoescu Gheorghe ( coordonator ) – “Piata de capital” ,Ed. Alter Ego Cristian ,Galati ,1998

[18] Negoescu Gheorghe –“Riscul restructurarii “ , Ed. Latina ,Galati , 1998

[19] Negoescu Gheorghe –“Ipostaze de politica economica “ , Ed. Evrika! ,Braila ,1997

[20]“Politici regionale“,arhiva revistei Economistul-- http://www.itcnet.ro/econom/arhive/11apr97/alte2.htm

[21] spre exemplu :   Benelux, grupul Visegrad, grupul tarilor din zona Marii Negre

[22]aplicabilitate directa Romania – Republica Moldova .

[23] Negoescu Gheorghe , “Statistica ramurilor (note de curs )” ,Ed.Zigotto ,Galati ,1995

[24] Anuarul Statistic al Romaniei –editiile 1994-1997

[25] http://www.un.md/NEW/PTB/8OIO/22MMM/CH1.HTML

[26] majoritatea conexiunilor energetice